Capitolul 02

Am zis ca la un com pun next si ma tin de cuvant :


Capitolul 2 – Akatsuki isi fac aparitia! Ce impresionant !

Stau intinsa pe pat pe jumatate adormita dar in acelasi timp speriata sa nu adorm. Stateam pe marginea patului gata sa sar daca auzeam vre-un sunet.
Intr-un final ma las prada lumii viselor. Eram intinsa intr-un lan de grau cu o acadea dulce si o carte frumoasa.Ma las pe spate si privesc formele norilor pufosi si albi.
Unul era o pisica , altul un catel… si tot asa. Unul fara forma ma facu sa ma gandezc la vata de zahar. Dulce si buna. Ce n-as fi dat pentru una.Visul se derula mai departe cu un catel mic si pufos ce veni la mine …. Pana un trasnet cazu pe pamant si lua catelul cu o bubuitura.
In momentul acela am cazut din pat lasand patura dreapta . De fapt bubuitura era civa ce incerca sa deschida usa. M-am tarat sub pat bucuroasa ca o anomalie il lasa parca neatins.
Dupa o adoua lovitura usa se deschise larg lasandu-mi posibilitatea sa vad 10 umbre intunecate.
Cand cea din fata facu un pas in incapere m-am dat mai in spate rugandu-ma sa nu ma fi vazut. Eu credeam in tot ce se poate…vampiri, varcolaci , fantome , strigoi etc.
Daca ma prindeau sigur eram moarta.Cand am vazut ca se apropie am inchis cu putere ochii.Peste doua minute nu mai puteam de curiozitate asa ca i-am deschis.
Acum camera era plina de o lumina calda si placuta. Se pare ca m-am speriat degeaba. Sunt toti oameni. Dar tot nu am curajul sa ies.
Unul se apropie de pat si sa oprit o clipa. Daca printr-un miracol nu m-a vazut , bataile puternice ale inimii sigur o sa ma dea de gol.
Peste doua secunde acesta…sari in pat aproape strividu-ma.Daca nu imi muscam cu putere mana urlam de sa se auda pana pe luna.
Ce mancase oare? De 1000 de ori greutatea sa in patrunjel?Chiar si asa cred ca ar fi fost mult mai usor.
Mi-am dat seama ca inca imi muscam mana asa ca i-am dat drumul. Incepuse deja sa imi dea sangele si din cauza dureri in ochii imi aparura lacrimi.
M-am dat un mm in fata…mai mult nu aveam curaj. Si am vazut ca fiecare se asejase prin camera. Toti purtau aceeasi pelerine negre cu norisori rosii cu contur alb.
Respiram foarte incet si asteptam in liniste . Ce astept…chiar nu stiu.
-Deci ce facem? Ramanem aici sau plecam acasa ? se auzi o voce ironica de dasupra mea.
-Esti nebun? Vrei tu sa mergi o noapte intreaga prin padurea asta ?veni un raspuns din coltul camerei.
-Si eu cred ca ar trebui sa ramanem. Nu e prea placut sa calatoresti noaptea. Mai ales intr-o padure. De data aceasta era vocea unei femei , lucru care ma bucura nespus.
-Sunt de acord cu Konan. de data asta era o voce rece ce imi facu sangele sa inghete.
-DAAAAAA!!!! deodata din umbra isi facu aparitia o silueta ce incepu sa se invarta prin incapere enervandu-I pe toti. Tobi vrea ramana! Lui Tobi nu-i place intunericul!!!
Vocea lui de copil si modul in care dansa ma calma putin. Nu cred ca erau chiar asa rai chiar daca nu aveam de gand sa ies prea curand .
Daca aveau sa ramana sigur au sa ma gaseasca … ceea ce nu imi doresc.Ar fi mai bine sa ies sau sa astept pana ma gasesc?
In jurul meu incepura mai multe soapte. Pana la urma ce aveau sa faca? Dupa putin timp mi se facu foarte somn . Daca nu eram asa inspaimantata adormeam .
-Deci ce facem pana la urma? Vocea de deasupra mea ma facu sa tresar si sa dispara toata oboseala.
-Pai…. . asta era o voce noua. Si venea de langa pat.
O mana ma apuca de gulerul hanoracului si ma trase afara din ascunzatoare.Chiar asa de usoara eram de ma tinea in aer? Sau incerca sa ma sugrume?
-Ce ar fi sa ne raspunda micul spion?
Noua perechi de ochi erau atintite asupra mea.Acum ca obesvam mai bine….de ei ma speriasem eu ? Totusi nu trebuia sa ii subestimez.
Sa o luam incet. In timp ce ma deplasa dintr-o parte in alta ca sa ma poata vedea toata lumea am putut sa studies pe toti.
Primul era …sau prima? Chiar nu stiu. Zic ca un ‘el ‘ dupa ochi. Avea parul lung si blond , cu un breton care ii ascundea unul din ochii albastri ce ma priveau cu uimire si interes. Cati ani avea? Eu i-as fi dat 17 dar frate…se joaca cu plastilina!!
Urmatorul era un baiat cu parul roscat scurt. Ochii de aceeasi noanta , ce aratau plictisiti dar totusi interesati. Lui tot 17 i-as fi dat…..dar el se juca cu papusile pe sfoara!!
Asa..in continuare venea un baiat inalt cu ochii si aprul albastre. Lui i-as da 19 ani. El se juca cu niste pesti!
Urmatorul avea parul verde si ochii de cate o culoare. El uda niste florii.
Mai departe era unul cu o masca portocalie in spirala. Misterios…hmmm cu masca aia de retardat nu prea.
Langa el era un baiat cu parul lung , prins intr-o coada , cu ochii de aceeasi noanta de negru. El parea cel mai normal cu o carte in mana. Dar totusi ce baiat normal isi da cu oja pe unghii?
Langa el statea o fata cu parul albastru destul de dragutza. Ma privea cu un fel de mila.
Pe pat statea intins intins unu cu par gri si ochii mov. Deci el era cel ce m-a strivit? Langa el statea pe margine inca unul cu piele ciocolatie si ochii fara un sentiment anume.
Ultimul era cel ce ma tinea pe mine. Cu parul portocaliu facut tepi. Ochii lui portocalii ma studiau.
-De cand esti acolo? Intrebarea imi era adresata personal.
Simteam cu sangele incepea sa faca o intrerupere acolo unde ma strangea gulerul. Daca raspundeam sigur avea sa imi tremure glasul. Dar daca taceam poate m-ar fi dat cu capul de un perete pana spuneam asa ca am spus incet , dar cu incredere.
-De dinainte sa veniti.
-Pentru cine lucrezi? spune el parca nebun stranjgadu-ma si mai tare
-Pentru nimeni! Raspund repede pana nu ma sugruma incercand sa il fac sa imi dea drumul.
-Pain!! Gata nu vezi ca o doare! Cea care ma prinse si il facu sa imi dea drumul era fata acea…parca Konan am inteles eu.
M-am lasat in genunchi tragand cu sete aer in plamani si tinandu-mi mana la gat. Simteam cum sangele imi invada bucuros venele facandu-le sa pulseze.Am tusit de cateva ori , fiind batuta umpic pe spate.
-Nu cred ca ne spiona.
Stai…sa spionez? De ce i-as spiona?
-Atunci ce cauta singura , intr-o padure , in mijlocul noptii chiar in calea noastra? deci tipul asta nu avea intentia de a ma crede.
-Chiar…ce cauti singura in padure? ma intreba cu blandete femeia.
-Incerc sa plec cat mai departe de oras.raspund eu numaidecat cu glasul umpic ragusit
-Sa intamplat ceva?
-Doar am fugit de acasa. Alte intrebari? nu stau eu sa ma lungesc in discutii
-Pai de ce ai fugit de acasa?
-Sa scap de certurile parintilor mei. Si sa nu mai fi batuta de ‘tatal’ meu.ultimele cuvinte parca le-as fi scuipat . As putea pleca va rog? Promit sa nu spun ca v-am vazut vre-o data.
-Pai si unde ai sa mergi? ma intreba nedumerit cel ce am inteles ca il chema Pain
-Oriunde alt undeva .ce era oare cu schimbarea asta de atitudine?dintr-o data nu se mai purta urat.De ce?
-Pai..cred ca lui Konan o sa ii prinda bine inca o fata prin jur. refuza parca sa se uite in directia mea si a lui Konan care radia de fericire langa mine
-Mai devreme aproape m-ai sugrumat si ce te face sa crezi ca am sa accept? contraatac eu
-Atunci poate vrei sa ratacesti pe strazi toata viata. imi spune el fara ca macar sa para catusi de putin interesat de ceea ce se intampla. Daca asta iti doresti poti sa pleci. Dar sa sti ca erau niste talhari in drum.
-Dar n-am zis ca nu accept.spun eu care ma razgandise-m dupa prima propozitite.
Dupa ce ma privi cu superioritate Konan mi prezenta pe toti. Barbie-boy se numea Deidara si avea 17 ani dupa cum am prezis. Roscatul era Sasori si avea tot 17 ani.Cel cu pesti era Kisame si are 19 ani. Baiatul-floare , respective Zetsu , are 18 ani. Hidan , dupa ce mi-a soptit Konan satanistu’ , are 20 de ani si Kakuzu , iubitorul de bani , are 36 , lucru care ma surprindea ca eu ii dadeam cel putin 55. Tobi, cel cu masca de 18 de ani si hiperactiv. Cel mai tacut era Itachi de 22 de ani. Ultimii erau Konan , 23 de ani si Pain de 24 ani.
Pareau o gasca ciudata , dar draguta.
-Da’ de mancare ce avem? intreba in gura mare Hidan.
-Ups…cred ca am uitat mancarea. spune Konan cautand intr-un rucsac.
-Konan !! Femeie cum ai putut uita macarea? Hidan se apropia amenintator spre ea in timp ce Pain se baga sa o apere ca sunt sigura ca ar fi iesit rau.
-Am eu mancare!! toti ochii se intoarsera spre mine.
Am tras scaunul din colt si m-am urcat pe el . Am inceput sa cotrobai scotandu-mi rucsacul. Sincer, uitasem de el.
Am inceput sa caut scotand 3 pungi de chipsuri , 7 sendwichiuri deja facute , o cutie de sticksuri , cateva felii de paine , o conserva de pate si una de peste. La ele se adauga si desertul , respectiv o ciocolata cu lapte .
Toti priveau cu pofta ce am scos . Cum nimeni nu indraznea am spus zambind.
-Servitiva!
-Stati!ii intrerupse Konan cand tabarara pe mancare.
Scoase o patura de picnic si o intinse pe podea punand mancarea pe ea. Dupaia scoase cateva farfurii si tacamuri.
-Pe astea nu le-ai uitat ? spuse Hidan dar tacu imediat ce aceasta ii arunca o privire superioara.
Eu , Konan si Itachi am tras repede o punga de chipsuri , stiksurile , cate un sendwichi si o felie de paine , plus pateul.
Ne-am dat intr-un colt si i-am lasat pe ceilalti sa se bata pe mancare. Dupa cateva minute ni se alatura si Sasori cu un sandwichi si o felie de paine.
Dupa acea am mancat privindu-I pe restul batandu-se pe mancare. In momentul de fata Kisame si Hidan se bateau pe ultima punga de chipsuri ramasa , cum cealalta fu terminata dintr-o inghititura. Fara sa is idea seama aceasta sa rupt imprastiind continutul pe patura.
Konan fusese foarte inspirata ca alt fel s-ar fi irosit totul
In timp ce cei doi curatau si mancau. Konan hotara cum se doarme. Eu cu ea in pat si restul pe unde vor . Chiar si afara ca nu deranjeaza. Ce-a mai buna decizie dupa parerea mea . Ceilalti protestau dar fara succes.
-Am parul lung si seman cu o fata deci pot sa stau cu voi. intreba deidara cu un zambet pervers pe fata
Intre mine si el mai era doar Itachi asa ca am luat o lingura si i-am dat una .
-Asta pentru ce a fost ? se planse el.
-Pentruca esti idiot!! ii raspunsera Pain si Konan in acelasi timp
Se pare ca nu eram singura care se abtinea sa nu rada .Chiar si Itachi zambi pe dupa cartea aia a lui.
Se pare ca toti eram obositi, mai ales ca era deja 4 dimineata. Pain se puse pe scaun langa pat. Deidara se aseja langa perete si adormi instantaneu.Sasori lua patura de pe care mancasem si se puse pe o canapea din care ieseau arcurile. Hidan se puse pe un dulap jos si incepu sa sforaie. Kakuzu statea sprijinit de acel dulap. Itachi scoase si el o patura si isi trase covorul prafuit si mancat de molii intr-un colt intunecat. Kisame si Zetsu stateau spate in spate lipiti de dulap. Iar Tobi se puse pe jos in mijlocul camera. Cum lui Konan i se facu mila de el ii puse pelerina ei peste el si ne-am asejat amandoua in pat.
Camera mai era luminata doar de o lumanare mica ce imprastia o lumina slaba dar placuta. Oare intalnirea asta fusese ceva bun sau rau? Nu stiu ce se va intampla dar pana acum ma simt bine.


Sper sa va placa :d Tot asa la 1 com pun nextul :x